Noi și materialismul

Noi și materealismul

  Mă gândesc deseori - de ce noi, tinerii (și nu numai), punem un accent atât de vizibil pe vestimentație, pe fizicul celor din jur? De ce atunci când cunoaștem pe cineva, îl scanăm binișor din cap până-n picioare, apoi hotărâm, ne merită sau nu atenția.
  Vorbesc de la persoana întâi, pentru că așa fac și eu. Involuntar. Câteodată stau și ma gândesc - de când s-a născut acest fenomen? Odată cu apariția marilor colecții de modă sau este acest fenomen de la originea omenirii, și strămoșii noștri făceau același lucru? Comparau, care are o frunză mai mai mare și mai verde la brâu, care are o cunună mai cu multe flori pe frunte... Eu cred că atunci așa ceva nu se făcea totuși!

  Asta acum noi suntem contaminați de boala trend-urilor, hainelor și telefoanelor scumpe. Acum fiecare din noi se rupe în patru doar ca să poarte ceva cu o insigna la spate, doar ca să fie apreciat drept un „om ce merge în pas cu moda”. O sfidăm pe Marinica, care cumpăra haine din piață, uitându-ne la ea de sus și analizându-i vestimentația de-a fir-a păr..
  ”Marile vedete”  își motivează obsesiile prin argumentul bizar că ar aprecia calitatea. Merge ”marea vampă” doar la mall-uri, în Gemenii sau Elat după cumpărături. Dânsele poate nici nu știu unde se află piața centrală.

  Ziceam o dată că îmi place de o persoană, îmi place stilul și precum că ar arăta ea mereu bine. Ca să aud mirată de la o altă persoană :” Hm, păi ea se îmbracă cu haine din piață, chiar și blugii și-I cumpără de acolo. Cum poate să îți placă?”

  Acest ton  m-a ucis!”  

  Eu tot am haine din piață. Ei și? A zis cineva că să cumperi ceva de acolo e un păcat, că hainele de acolo nu sunt igienice, sunt contaminate?   

 Și totuși, trăind într-un mediu în care vezi Mariane și Marine chitite și înțolite, vine siguranța că fiecare dintre noi se simte mai superior, mai încrezut atunci când are o haină de firmă. Uitând complet de calitate. Și atunci, de ce noi, fetele, jertvim comoditatea și stilul propriu, inedit, în schimbul tocurilor de 11 cm și mai mult, doar pentru a arăta cât de „modnițe„ mai suntem?

  Și nu facem asta doar pentru a le plăcea cât mai mult baieților, o facem ca să le arătăm altor fete cât de frumoase, stilate și îmbrăcate putem fi! Încercați sa nu fiți de acord cu mine și să aduceți contraargumente...